Date generale
Distanta: 346km
Timp: 14h 32'
Ascensiune: 1933m
A trecut ceva vreme de cand n-am mai facut vreo tura de cicloturism. Am studiat mai mult despre ramura asta a ciclismului si despre echipamentul specific. Cu ani in urma era bun orice portbagaj pe care puneam un rucsac cat mai jerpelit ca oricum se umplea de praf si plecam la drum. Acum am facut ceva progrese la nivel de echipament dar voi reveni la acesta ceva mai incolo.
Au fost trei zile superbe de toamna in Depresiunea Brasovului si Podisul Transilvaniei. La asta s-a rezumat tura mea cicloturista. Am vrut sa-mi testez bicicleta si noul echipament de cicloturism. De aceea am ales o tura mai scurta de doar trei zile. In plus nici cu timpul liber nu stau prea bine. Cele trei zile mi-au permis sa ma detasez de problemele cotidiene. Tura am facut-o singur si am ales drumuri putin circulate, si unele chiar foarte putin circulate.
Datele statistice, gen distanta, timp, ascensiune le-am trecut mai mult pentru mine. Eram curios cam cat de mult te incetineste bagajul pe care-l cari pe bicicleta. Eu nu am avut mai mult de 8-10kg, si estimez ca cu aceasta greutate n-am pierdut mai mult de 2km/h fata acelasi traseu daca l-as fi facut fara bagaje. Nici catarari serioase n-au prea fost iar pe plat de multe ori uitam ca am si bagajul pe bicicleta.
Mi-am facut si o mica trusa de scule pe care am luat-o cu mine. Aici am inclus pompa, camera si petece de vulcanizat. In plus am mai luat 2 chei hexagonale si presa de lant. Din fericire nu am folosit nimic din aceasta trusa, neavand nici o problema tehnica de-a lungul celor trei zile.
Ziua 1
Data: 21 Oct 2012
Ruta: [Brasov - Cristian -
Vulcan - Zarnesti - Poiana Marului - Sinca Veche - Bucium - Sebes -
Recea - Pojorta - Voila - Cincsor - Cincu - Merghindeal - Dealu Frumos -
Agnita]
Distanta: 133kmTimp: 5h 23'
Ascensiune: 659m
Interval altitudine: 354m (421-775)
Asa arata orizontul in prima zi de pedalat. Este Duminica dimineata si desi sunt la iesire din Brasov, foarte putine masini trec pe langa mine.
Destul de repede ajung in Cristian si aici ma opresc doar pentru o poza. Soarele e tot mai puternic insa se simte apropierea anotimpului rece.
Continui apoi prin Vulcan si undeva inainte de Zarnesti ma opresc pentru o sedinta foto cu bicicleta. Bicicleta folosita in aceasta tura este un mountainbike hardtail pe care am pus anvelope fara crampoane de 26 x 1.5. Am pus si aripi pentru a proteja mai mult geanta decat pe mine.
Portbagajul este unul Topeak MTX Super Tourist DX cu sina dar suporta si
genti de tip Ortlieb sau Vaude. Geanta este un Topeak MTX TrunkBag Tour
DXP de 22,6 litri. Pe fata am pus deocamdata o banala borseta neavand altceva mai bun.
Portbagajul l-am prins langa axul rotii spate cu doua suruburi, cadrul fiind prevazut cu gauri pentru portbagaj. De cealalta parte l-am prins de cheia care strange si tija de sa. Cheia este prevazuta cu doua gauri speciale pentru a prinde portbagajul. Am cautat ceva vreme acest colier special dar a meritat si timpul si banii dati. Colierul iti permite sa prinzi un portbagaj chiar si pe un cadrul care nu e prevazut cu gauri pentru asa ceva.
Aici chiar trece o masina la 10 minute asa ca pot sa-mi las linistit aparatul foto pe asfalt pentru a face poze cu self timer-ul.
Plec mai departe si tremur de frig dupa ce trec prin Zarnesti pe coborarea spre Poiana Marului. Aici e foarte frig si pe asfalt pare ca s-a format polei. Abia dupa ce dau din nou de soare imi revin si eu.
Urmaresc apoi un drum mai putin circulat care merge oarecum paralel cu creasta principala a Muntilor Fagaras. Trec prin sate linistite si frumoase: Sinca Veche, Sercaita, Bucium, Sebes, Recea.
Intr-o pauza de masa fac din nou poze pe sosea. Drumul asta chiar pare uitat de lume si cu toate astea nu e deloc rau.
Vremea este ideala si pentru o tura de hiking in Muntii Fagaras. Cerul este senin cat vezi cu ochii si vizibilitatea este si ea foarte buna. Dupa localitatea Recea o iau spre Nord si cobor spre Voila. Aici traversez soseaua europeana ce face legatura intre Brasov si Sibiu.
Drumul de la Voila la Agnita este de asemenea bun si circulatia este redusa. Primul sat prin care trec este Cincsor unde intalnesc si prima biserica fortificata.
Drumul devine valonat cu catarari scurte si dealurile atat de cunoscute din podisul Transilvaniei te inconjoara. Am copilarit in astfel de locusi si-mi sunt foarte dragi.
Mai fac o pauza doar pentru a manca niste mere pe marginea drumului. Nu sunt mari si frumoase ca cele de la piata sau super market dar sunt foarte gustoase.
Muntii Fagaras sunt lasati in urma si par tot mai mici la orizont. De-o parte si de alta a drumului este o combinatie de mici paduri si suprafete agricole sau pasuni.
Ajung in Cincu unde biserica fortificata este mai impunatoare decat cea din satul precedent. Poate ca vegetatie din jurul ei a fost lasata sa se dezvolte prea mult si acum zidurile din jurul bisericii se zaresc destul de greu.
Din cand in cand mai intalnesc cate o caruta mergand linistit pe marginea drumului.
Fac putine pauze pe traseu si ma opresc in special pentru poze. Spre dezamagirea cititorului nu am parte de incidente de nici un fel. Sunt abordat doar pentru o tigara intr-unul din sate de catre un batran care abia se mai deplasa. Cum nu fumez, nu am cum sa-l ajut. In rest asa cum se stie satele din zona asta au un procent semnificativ de tigani. Nu sunt agresivi dar nici nu sunt obisnuiti cu cicloturistii, asa ca nu de putine ori sunt fluierat mai ceva ca o gagicuta cu fusta mini. Remarci de genul "vezi ca ti se invarte roata" chiar nu mai aud, semn ca au mai evoluat si ei.
Biserica din Dealu Frumos este renovata in partea exterioara. Nu am vizitat nici una din biserici din mai multe motive. Timpul ma presa si in plus fiind singur nu am vrut sa-mi las bicicleta nesupravegheata. M-am multumit sa fac poze din exterior. Altfel in zona se pot face circuite turistice pentru vizitarea acestor biserici fortificate, mai ales ca majoritatea sunt intr-un program de restaurare probabil din fonduri europene. Asta este imbucurator pentru ca ele sunt baza turismului in zona.
Intamplator ajung si in centrul tari, punct situat la iesire din Dealu Frumos spre Agnita. Nu stiu cum a fost calculat acest punct sau cat de precisa este localizarea lui. Pentru mine este ca un bonus pe care il primesc de la aceasta tura si o surpriza in acelasi timp.
Si dupa multe ore de pedalat ajung la destinatie pentru prima zi, orasul Agnita. Aici ma simt ca si cum m-am intors cu vreo 20 de ani in urma. Nu am mai fost pe aici pana acum dar pare ca nu s-a schimbat prea mult dupa caderea comunismului. In plus soseaua principala care strabate localitatea este un lung santier cu mult praf. Pentru cazare aflasem de pe internet despre o pensiune pe care am gasit-o cu mare greutate. Strabat orasul de la un capat la altul si abia acolo la iesirea spre Sibiu gasesc o reclama cu pensiunea. Sun la numarul de telefon insa nu mi se raspunde. Deja ma gandesc cat mi-ar lua sa ajung in Sighisoara pentru ca alte pensiuni nici nu am vazut. Cautand dupa adresa o gasesc pana la urma, dar nu usor, pentru ca pensiunea este undeva pe strada principala dar ascunsa dupa alte case.
Biserica este impunatoare si daca ar fi renovata cu siguranta ar atrage mai multi turisti.
Ziua 2
Data: 22 Oct 2012
Ruta: [Agnita - Netus - Bradeni - Apold - Saes - Sighisoara - Vanatori - Soard - Eliseni - Sacel]
Distanta: 63.5km
Timp: 2h 41'
Ascensiune: 224m
Interval altitudine: 217m (256-473)
Dimineata nu ma grabesc sa plec pentru ca afara este o ceata deasa. Nici nu ma trezesc prea devreme. Dupa micul dejun imi impachetez lucrurile si plec. Ceata este inca persistenta si abia dupa ce pedalez vreo 10km incepe sa se risipeasca. Va fi o zi frumoasa.
Primul sat in care ma opresc este Netus. Si biserica de aici este in renovare, mai mult se si aud muncitorii din interior.
Urmatorul sat, Bradeni, nu este departe. Aici sunt placut suprins de o alta biserica fortificata in mare parte renovata deja.
Urmeaza principala catarare a zilei, scurta, astfel nici nu am timp sa ma incalzesc bine. Panorama care se deschide odata cu cat ajung mai sus este incantatoare.
Este mai cald asa ca mai dau jos din hainele de pe mine si plec mai departe.
Ajung in Apold. Aici muncitorii care lucrau la drum sunt uimiti cand le spun ca se pot face 150km cu bicicleta intr-o zi. Ma invart in jurul bisercii fortificate si fac poze. Pot spune ca aceasta constructie este cea mai impunatoare dintre satele prin care am trecut pana acum.
Copiii ies de la scoala si unul dintre ei mai curajos ma intreaba daca nu le vand lor bicicleta. La intrebarea asta am raspuns, "Ok, si eu cum plec mai departe?". Urmatoarea intrebare, "Nu ti-e rusine sa umbli pe strada cu pantalonii aia?". Aici am ramas fara raspuns ;). Eram in colanti lungi, lucru care nu pare prea normal prin satele astea.
De aici nu mai am mult pana in Sighisoara asa ca trag mai tare. Acolo o sa stau mai mult prin Cetate.
Biserica din oras de langa raul Tarnava. Cu ani in urma am fost aici la cununia religioasa a matusii mele.
Nu vreau sa comentez imaginile urmatoare prea mult. Am fost de multe ori aici si de fiecare data cand revin sunt fermecat de aceste locuri. Mi se par tot mai frumoase.
Cladirile sunt renovate cu bun gust si din fericire nu arata ca o sorcova asa cum se intampla prin multe orase unde blocurile se zugravesc in toate culorile posibile fara sa se respecte vreun plan de arhitectura.
Turnul cu ceas se zareste printre cladiri. Este cel mai important obiectiv turistic din Cetate.
Copiii ies de la scoala si forfota este destul de mare pe strazi. Tarabe cu suveniruri intalnesti la tot pasul.
Vara pe aici nu ai loc sa arunci un ac, aceasta fiind principala poarta de acces in cetate pentru turisti.
Dintre vechile case sasesti din afara Cetatii se zareste acelasi impunator turn cu ceas.
Dupa ce strabat o sectiune de sosea europeana intre Sighisoara si Vanatori, ma retrag din nou pe drumuri secundare. Astazi voi ajunge la bunica mea. Stie ca voi veni asa ca ma grabesc sa ajung cat mai repede.
Nu este o biserica fortificata, insa este biserica din Sacel, satul unde mi-am petrecut atat de mult timp in copilarie.
Pentru mine totul este foarte familiar insa pentru cine nu a vazut aceste locuri niciodata, sigur s-ar simti ca-ntr-o calatorie in timp. Aici nu sunt pensiuni si obiective turistice. Totul pare neatins de multa vreme. Chiar si drumul este destul de prost pana aici insa eu ma simt foarte bine in linistea care ma inconjoara.
Sacel este de fapt comuna si include si satele din jur, chiar daca este cea mai mica localitate din zona. Interesant este faptul ca din punct de vedere al nationalitatii in Sacel traiesc doar romani in timp ce in satele din jur populatia este preponderent maghiara. Evident tiganii nu lipsesc nici ei din zona.
Ziua 3
Data: 23 Oct 2012
Ruta: [Sacel - Eliseni - Soard -
Secuieni - Cristuru Secuiesc - Porumbenii Mari - Mugeni - Feliceni -
Martinis - Sanpaul - Ocland - Varghis - Talisoara - Baraolt - Capeni -
Aita Mare - Belin - Haghig - Araci - Bod - Sanpetru - Brasov]
Distanta: 149.5kmTimp: 6h 28'
Ascensiune: 1050m
Interval altitudine: 301m (379-680)
Cel mai scurt drum este pe soseaua europeana insa eu voi merge pe drumuri secundare fara trafic infernal, fara camioane.
Spre deosebire de mine ele sunt bine imbracate. Eu trebuie sa pedalez cu o frecventa mai mare pentru a ma incalzi.
Ca si in ziua precedenta ceata se risipeste, abia dupa vreo 20km parcursi.
Si din nou am parte de o zi superba cu cer senin si cu peisaje minunate de toamna. Este totusi frig dar ideal pentru pedalat.
Spre Odorheiu Secuiesc soseaua este mai plata cu linii drepte lungi. Bicicleta inainteaza cu rapiditate iar bagajul aproape ca nu-l simt.
Inainte de Odorheiu Secuiesc, in localitatea Feliceni, fac stanga si ma indrept spre Baraolt. Incep cea mai lunga catarare a zilei printre case si pensiuni la inceput apoi printre dealuri cu pasuni sau terenuri agricole. Desi este cea mai lunga catarare a zilei nu urc decat vreo 200m ca diferenta de nivel.
Soseaua este impecabila si ma gandesc sa revin in zona pe cursiera. Drumri asa bune si necirculate nu sunt multe.
De aici mai trec un deal, numai bine asezat pentru a-mi oferi o imagine de ansamblu asupra zonei prin care am trecut.
De partea cealalta vacutele pasc in imensul spatiu verde. Sunt locuri care merita vazute.
Trec prin localitatea Ocland si ma asteapta o catarate superba cu o panta lina de pana in 5% printr-o padure deosebita. Este atat de curat si nimic nu pare atins de mana omului.
Sus intanesc celebrii plopi de pe margea drumului care cu ani in urma erau peste tot. Acum sunt o "specie" pe care de disparitie. Nu vreau sa exagerez cu superlativele dar pe mine chiar m-au fermecat zonele astea.
Aici nu ma mai grabeam spre casa, nu mai conta media orara. Eram doar eu si amintirile mele pe care mi le trezeau aceste peisaje.
Plec insa mai departe si cobor pe un drum la fel de bun spre Baraolt. Aici ma asteptam sa gasesc ceva terase pentru a-mi cumpara ceva de mancare, insa cum nu vad nimic, merg mai departe fara sa ma opresc. Ma voi baza doar pe sandwich-urile mele si pe batoanele din traista pana la Brasov.
Imi programez cu grija fiecare baton pentru ca pana in Brasov mai e mult si liniile astea drepte ma demoralizeaza. Asa ca mananc cate ceva din 10 in 10km. Dupa Baraolt vin portiuni de drum mai prost insa fiind pe mountainbike nu am nici un fel de problema. Si pe cursiera se poate merge daca nu esti foarte mofturos. Sunt putine masini cu care sa imparti soseaua.
In departare peste imensul lan de grau proaspat semanat se distinge biserica din Feldioara. Si aici este o cetate care asteapta sa fie renovata, insa din pacate lucrarile nu au inceput si zidurile se degradeaza tot mai mult.
Deja se vad muntii care strajuiesc Brasovul. Sunt pe teren bine cunoscut, si dupa un mic calcul imi dau seama ca nu are cum sa ma mai prinda noaptea. Oricum eram pregatit si cu lumini.
Ultima localitate inainte de Brasov prin care trec este Sanpetru, o localitate bine dezvoltata cu case frumoase si spatii largi intre strazi si case asa cum obisnuiau sasii sa se organizeze.
Echipamentul de cicloturism si-a facut cu brio datoria si este gata de drumetii mai serioase peste mari si tari. Ei, visez si eu, ca maine trebuie sa fiu din nou la munca si dupa asa o tura chiar e greu sa ma mobilizez.
