Este toamna tarzie si pentru ca se anunta cateva zile de vreme frumoasa decid impreuna cu Ionut sa urcam Transfagarasanul. Chiar daca nu am ajuns deloc anul asta acolo nu este tarziu nici in Noiembrie. Dar nu va fi o simpla catarare pe Transfagarsan ci intreaga bucla de 360km cu plecare din Brasov, doua zile de pedalat si o noapte petrecuta undeva la o pensiune dupa coada lacului Vidraru. Acum doi ani am facut aceeasi tura cu urcare pe Transfagarasan din Nord. Acum ne-am gandit sa facem bucla in sens invers in sensul acelor de ceasornic, astfel in prima zi fiind etapa mai lunga de peste 200km iar a doua zi restul.
Plec dimineata din Brasov urmand sa ma intalnesc in Moeciu cu Ionut si de acolo sa continuam impreuna. Inca de dimineata este cald si din ce-am vazut la meteo spre Curtea de Arges se anunta peste 20grade. Stiu sigur ca ne va prinde noaptea asa ca nu avem motive sa tragem tare, iar pentru intuneric suntem pregatiti cu un far puternic.
Urcarea pe Fundata o parcurgem lejer cu povesti si poze. Urmeaza o coborare spre Podu Dambovitei care este de fiecare data spectaculoasa. Ne oprim in Rucar pentru un ecler, dar parca nu mai sunt la fel de bune cum erau pe vremuri. Noua destinatie pentru eclere super faine este Dambovicioara ;).
Traficul devine ceva mai intens pe masura ce ne apropiem de Campulung si in oras este agomeratie mare. Nu prea integ de ce ca doar orasul este mic. Dupa o reaprovizionare placam mai departe cu gandul sa trecem cele sase Muscele intre Campulung si Curtea de Arges fara pauze. Este cald dar nu ca in zilele de vara cand te simti ca in sauna. Acum este numai bine si destul de repede suntem in Valea Argesului. O noua aprovizionare si plecam mai departe ca seara se apropie si vrem sa prindem cat mai multi km pe lumina. Deja se simte oboseala din picioare si inaintam ceva mai greu. O noua catarare pana pe barajul Vidraru consuma o buna parte din rezervele de energie. Aici suntem doar noi doi si trei caini flamazi.
Plecam mai departe cu farul aprins. Este deja intuneric si pe langa lac destul de pustiu. Rar mai trece cate o masina. La un moment dat in noapte niste baieti se chinuie sa tracteze o masina probabil defecta. Trecem pe langa ei si auzim in spate "Astia-s nebuni!". Intradevar trebuie sa ai ceva nebunie sa faci astfel de ture dar are si nebunia asta frumusetea ei, si uneori simti nevoia sa evadezi si sa scapi de tot stresul ce te inconjoara in viata cotidiana. Pe de alta parte vreau sa ajung cat mai repede inapoi acasa pentru ca micutul Andrei este tare simpatic ;).
Pedalam mult pe langa lac, pentru cei 30km apoi panta se ascute, si noi suntem cu energia aproape pe zero. Pensiunea unde vrem sa ajungem este inca departe si depunem un efort sustinut pentru fiecare km parcurs. Ionut nu mai poate, se opreste dar probabil ideea ca ursul l-ar putea intampina la ora asta, il motiveaza sa continue ;). In final spre ora opt ajungem la destinatie, Conacul Ursului, o pensiune curata si frumoasa, cu caldura si mancare buna. Dupa aproape 10 ore de pedalat avem nevoie de odihna si speram ca pana maine ne vom recupera conditia fizica.
Dimineata suntem ca noi. Dupa un mic dejun suntem gata de plecare. Pregatim bicicletele si plecam spre Balea Lac. Vremea este superba, cer senin, in vale sunt 5 grade dar mai sus ajungem la 12-14 grade. Drumul este pustiu, fiind oficial inchis. Nu sunt masini, nu sunt oameni, este o liniste deplina care parca accentueaza maretia muntelui. Savuram fiecare clipa pe urcare si destul de repede suntem sus la tunel. Tunelul este inchis, doar o usa mica este deschisa si astfel se poate trece in partea opusa. De asemenea desi este inchis, tunelul este luminat. Pe partea nordica, este de asemenea pustiu, toate tarabele inchise, probabil cabanele sunt deschise, dar noi nu mai verificam pentru ca si azi avem multi km de parcurs.
Pe coborare, peisajul este acelasi, spectaculos, doar drumul s-a mai deteriorat, soseaua nefiind atat de lina. Practic este o zdruncinatura continua pana jos. Din Cartisoara o luam pe drumul secundar pe sub munte, evitand astfel drumul national. Trecem prin Victoria, Sambata de Sus, Lisa si din Sinca Veche spre Poiana Marului. Drumul este in general liber si bun, apoi spre Poiana Marului devine tot mai rau si chiar aglomerat. In Zarnesti ne prinde din nou seara. Aici ne despartim, Ionut o ia spre Moeciu iar eu spre Brasov. Dupa alte peste 6 ore de pedalat efectiv ajung acasa destul de odihnit pentru o astfel de tura.
Ziua 1: Brasov - Conacul Ursului
Data: 12 Nov 2015
Ruta: [Brasov - Bran - Fundata - Rucar - Campulung - Curtea de Arges - Baraj Vidraru - Conacul Ursului]
Distanta: 216km
Timp: 9h 39'
Ascensiune: 3143m
Ziua 2: Conacul Ursului - Brasov
Data: 13 Nov 2015
Ruta: [Conacul Ursului - Balea Lac - Cartisoara - Victoria - Lisa - Sinca Veche - Poiana Marului - Zarnesti - Bv]
Distanta: 162km
Timp: 6h 22'
Ascensiune: 1478m
Lasand casa in urma
Piatra Craiului si dealurile din imprejurimi
Spre Fundata
Trecand in Judetul Arges
Primele pante pe Muscele pe drumuri "bune"
Inca putin pana la Vidraru
Arhitectura in Romania
Pe barajul Vidraru
Liniste pe inserat
Caini energizati de Ionut
Conacul Ursului asteapta singurii turisti din seara asta
Strajerul cabanei la marginea drumului
Conacul Ursului
Inca la baza catararii
Creste scaldate in soare
Calutul echipat pentru ziua scurta din Noiembrie
Privind in vale
Umbre si lumini
Ionut si Transfagarasanul
Calutul in pas
Inca putin
Cabanele de la Balea Lac
Pe coborare
Coborand spre Transilvania
Victoria
La soare
Retro
