Monday, November 23, 2015

Bike - Transfagarasan in Noiembrie Reloaded


Este toamna tarzie si pentru ca se anunta cateva zile de vreme frumoasa decid impreuna cu Ionut sa urcam Transfagarasanul. Chiar daca nu am ajuns deloc anul asta acolo nu este tarziu nici in Noiembrie. Dar nu va fi o simpla catarare pe Transfagarsan ci intreaga bucla de 360km cu plecare din Brasov, doua zile de pedalat si o noapte petrecuta undeva la o pensiune dupa coada lacului Vidraru. Acum doi ani am facut aceeasi tura cu urcare pe Transfagarasan din Nord. Acum ne-am gandit sa facem bucla in sens invers in sensul acelor de ceasornic, astfel in prima zi fiind etapa mai lunga de peste 200km iar a doua zi restul.

Plec dimineata din Brasov urmand sa ma intalnesc in Moeciu cu Ionut si de acolo sa continuam impreuna. Inca de dimineata este cald si din ce-am vazut la meteo spre Curtea de Arges se anunta peste 20grade. Stiu sigur ca ne va prinde noaptea asa ca nu avem motive sa tragem tare, iar pentru intuneric suntem pregatiti cu un far puternic.

Urcarea pe Fundata o parcurgem lejer cu povesti si poze. Urmeaza o coborare spre Podu Dambovitei care este de fiecare data spectaculoasa. Ne oprim in Rucar pentru un ecler, dar parca nu mai sunt la fel de bune cum erau pe vremuri. Noua destinatie pentru eclere super faine este Dambovicioara ;).

Traficul devine ceva mai intens pe masura ce ne apropiem de Campulung si in oras este agomeratie mare. Nu prea integ de ce ca doar orasul este mic. Dupa o reaprovizionare placam mai departe cu gandul sa trecem cele sase Muscele intre Campulung si Curtea de Arges fara pauze. Este cald dar nu ca in zilele de vara cand te simti ca in sauna. Acum este numai bine si destul de repede suntem in Valea Argesului. O noua aprovizionare si plecam mai departe ca seara se apropie si vrem sa prindem cat mai multi km pe lumina. Deja se simte oboseala din picioare si inaintam ceva mai greu. O noua catarare pana pe barajul Vidraru consuma o buna parte din rezervele de energie. Aici suntem doar noi doi si trei caini flamazi.

Plecam mai departe cu farul aprins. Este deja intuneric si pe langa lac destul de pustiu. Rar mai trece cate o masina. La un moment dat in noapte niste baieti se chinuie sa tracteze o masina probabil defecta. Trecem pe langa ei si auzim in spate "Astia-s nebuni!". Intradevar trebuie sa ai ceva nebunie sa faci astfel de ture dar are si nebunia asta frumusetea ei, si uneori simti nevoia sa evadezi si sa scapi de tot stresul ce te inconjoara in viata cotidiana. Pe de alta parte vreau sa ajung cat mai repede inapoi acasa pentru ca micutul Andrei este tare simpatic ;).

Pedalam mult pe langa lac, pentru cei 30km apoi panta se ascute, si noi suntem cu energia aproape pe zero. Pensiunea unde vrem sa ajungem este inca departe si depunem un efort sustinut pentru fiecare km parcurs. Ionut nu mai poate, se opreste dar probabil ideea ca ursul l-ar putea intampina la ora asta, il motiveaza sa continue ;). In final spre ora opt ajungem la destinatie, Conacul Ursului, o pensiune curata si frumoasa, cu caldura si mancare buna. Dupa aproape 10 ore de pedalat avem nevoie de odihna si speram ca pana maine ne vom recupera conditia fizica.

Dimineata suntem ca noi. Dupa un mic dejun suntem gata de plecare. Pregatim bicicletele si plecam spre Balea Lac. Vremea este superba, cer senin, in vale sunt 5 grade dar mai sus ajungem la 12-14 grade. Drumul este pustiu, fiind oficial inchis. Nu sunt masini, nu sunt oameni, este o liniste deplina care parca accentueaza maretia muntelui. Savuram fiecare clipa pe urcare si destul de repede suntem sus la tunel. Tunelul este inchis, doar o usa mica este deschisa si astfel se poate trece in partea opusa. De asemenea desi este inchis, tunelul este luminat. Pe partea nordica, este de asemenea pustiu, toate tarabele inchise, probabil cabanele sunt deschise, dar noi nu mai verificam pentru ca si azi avem multi km de parcurs.

Pe coborare, peisajul este acelasi, spectaculos, doar drumul s-a mai deteriorat, soseaua nefiind atat de lina. Practic este o zdruncinatura continua pana jos. Din Cartisoara o luam pe drumul secundar pe sub munte, evitand astfel drumul national. Trecem prin Victoria, Sambata de Sus, Lisa si din Sinca Veche spre Poiana Marului. Drumul este in general liber si bun, apoi spre Poiana Marului devine tot mai rau si chiar aglomerat. In Zarnesti ne prinde din nou seara. Aici ne despartim, Ionut o ia spre Moeciu iar eu spre Brasov. Dupa alte peste 6 ore de pedalat efectiv ajung acasa destul de odihnit pentru o astfel de tura.


Ziua 1: Brasov - Conacul Ursului

Data: 12 Nov 2015
Ruta: [Brasov - Bran - Fundata - Rucar - Campulung - Curtea de Arges - Baraj Vidraru - Conacul Ursului]
Distanta: 216km
Timp: 9h 39'
Ascensiune: 3143m




Ziua 2: Conacul Ursului - Brasov

Data: 13 Nov 2015
Ruta: [Conacul Ursului - Balea Lac - Cartisoara - Victoria - Lisa - Sinca Veche - Poiana Marului - Zarnesti - Bv]
Distanta: 162km
Timp: 6h 22'
Ascensiune: 1478m


 

Lasand casa in urma

Piatra Craiului si dealurile din imprejurimi
 

Spre Fundata
Trecand in Judetul Arges


Primele pante pe Muscele pe drumuri "bune"

Inca putin pana la Vidraru

Arhitectura in Romania
Pe barajul Vidraru
Liniste pe inserat
Caini energizati de Ionut
Conacul Ursului asteapta singurii turisti din seara asta
Strajerul cabanei la marginea drumului
Conacul Ursului
Inca la baza catararii
Creste scaldate in soare
Calutul echipat pentru ziua scurta din Noiembrie
Privind in vale
Umbre si lumini

Ionut si Transfagarasanul

Calutul in pas
Inca putin


Cabanele de la Balea Lac

Pe coborare
Coborand spre Transilvania
Victoria
La soare
Retro

Wednesday, June 17, 2015

Bike - Tur Dobrogra In Patru Zile

Poze Tur Dobrogea

Dupa un drum cu masina de cateva ore ajung impreuna cu Adi si Ionut, in apropiere de Braila la motelul unde ne vom caza. Arata mai mult a camin studentesc, cu conditii nu prea stralucite, dar pentru noi e suficient. Avem nevoie doar de un pat in care sa dormim peste noapte. Aici la motel il asteptam pe Marian, care vine de la Fagaras pe bicicleta. Intr-un final apare in noapte alergat de cainii din zona. Pare destul de obosit dupa atatea sute de km si eu imi fac ceva probleme daca va rezista zilele urmatoare cu noi.

Ziua 1 - Braila - Harsova

Data: 14 Mai 2015
Ruta: [Braila - Macin - Horia - Popas Cicurova - Topolog - Saraiu - Harsova]
Distanta: 129km
Timp: 5h 14'
Ascensiune: 1219m

Dupa o noapte in care ne-am luptat cu caldura de la campie si o haita de tantari, ne trezim devreme. Nici traficul din zona nu ne lasa sa dormim mai mult. Oricum e bine sa plecam cat mai repede sa prindem racoarea diminetii pe drum. Un mic dejun luat mai mult in fuga si suntem pe biciclete in drum spre Braila. Orasul il traversam repede si ajungem la Dunare unde luam bacul pentru a ajunge pe pamant dobrogean. Aici sunt de fapt doua bacuri care se petrec de pe un mal pe altul al Dunarii. Sunt vechi si oarecum imi dau emotii daca vor pluti pana in partea cealalta, mai ales cand sunt pline ochi de masini. Oamenii care lucreaza aici au multa experienta si totul decurge fara probleme.

Pentru prima data ajung in aceasta parte a tarii si peisajele din primii km pe langa apa ma fascineaza. Adi impune un ritm destul de alert pe bicicleta, dar dupa ceva vreme se mai linistesc lucrurile. Nu merita sa ne alergam asa, locurile astea trebuie savurate si oricum mai avem multi km pana la Harsova.

Trecem prin orasul Macin fara sa ne atraga nimic atentia si ne continuam drumul spre localitatea Horia de unde o vom lua spre sud. Drumurile sunt bune si nu foarte circulate. De multe ori liniile drepte se pierd la linia orizontului. Imi place tipul asta de drum mai ales ca este in mare parte valonat, atata timp cat vantul nu bate din fata. In stanga avem muntii Macin, mai degraba niste dealuri ceva mai inalte. Oricum mi-ar placea sa revin pentru a-i traversa pe jos sau pe MTB. Marian mai ramane din cand in cand in urma. Se simte oboseala dupa sutele de km pedalati cu o zi inainte.

Dupa localitatea Horia incep trei catarari mai serioase. Imi place foarte mult peisajul din jur, de un verde crud. Totul arata atat de bine si zonele sunt curate si ingrijite. Sunt multe culturi in zona si pe alocuri vedem cate un tractor la treaba. Sunt curios cum arata locurile astea in mijlocul verii cand probabil pe aici sunt de multe ori peste 40 grade.

Dupa aceste catarari drumul ramane valonat dar fara diferente de nivel semnificative. Apar o multime de eoliene de-o parte si de alta a drumului. Vantul bate preponderent din spate si km trec repede. La un moment dat ne ameninta ploaia dar trecem pe langa ea si in final ajungem in Harsova. Camerele in care ne cazam sunt simple si curate iar localul pe care il nimerim pentru masa e super ok, cu mancare buna si bere rece ;).
Bacul de la Braila

Vegetatie in Dobrogea langa Dunare

Pedaland spre orizont



Lanuri de grau si eoliene
Convoaie de armata deplasandu-se prin Dobrogea
Alergand cu vantul din spate spre Harsova

Ziua 2 - Harsova - Corbu

Data: 15 Mai 2015
Ruta: [Harsova - Tichilesti - Topalu - Capidava - (drum prost) - Dunarea - Silistea - (drum prost) - Tortoman - Medgidia - Nisipari - (off road) - Culmea - Ovidiu - Constanta - Mamaia - (drum in lucru) - Navodari - (drum prost) - Corbu]
Distanta: 138km
Timp: 5h 50'
Ascensiune: 989m

Dimineata mancam la acelasi local o omleta foarte buna si apoi ne urcam pe biciclete pentru o etapa ceva mai lunga pana la Corbu langa Navodari. Se anunta din nou o zi insorita dar nu foarte calda, numai buna pentru pedalat. Ruta noastra este facuta pe drumuri secundare cu trafic aproape inexistent pe alocuri si ceva puncte de interes pe parcurs. Drumul este presarat cu multe catarari scurte astfel la final de zi ar trebui sa avem spre 1000m diferenta de nivel.

Incepem pe drumul national spre Constanta, dar nu dupa mult timp o luam la dreapta urmand sa mergem paralel cu Dunarea o bucata buna de drum. Ajungem la Capidava unde se afla si cetatea cu acelasi nume situata pe malul Dunarii. Cetatea pare parasita, fara vreo taxa de intrare, doar cativa muncitori lucreaza langa ea la ceva sapaturi arheologice. Vegetatia a pus stapanire pe mare parte din cetate, insa mie imi place mult felul in care arata mai ales privelistea de pe zidurile cetatii spre Dunare. Distractia principala aici este poza cu poneiul ce sta la portile cetatii.

Mai departe drumul este mai rau, dar fara trafic avem toata strada sa ne alegem partea mai buna pe care sa rulam. Marian are un portbagaj prins direct de tija de sa din carbon si ma intreb oare cat va rezista la atatea zduncinaturi. Pana la urma n-au fost probleme, carbonul s-a dovedit a fi foarte rezistent ;).

Dupa ce ne departam de Dunare drumul nu mai este asa de interesant, devine chiar monoton pe alocuri si abia astept sa ajung la destinatie mai repede. Ajungem la Medgidia pe drumul principal cu trafic intens, urmand sa iesim repede de pe el pentru a ne indrepta spre Constanta pe un alt drum secundar. Iesim din drumul principal si ajungem in Nisipari. Aici soseaua se terminca si ne dam seama ca ar fi trebuit sa o luam pe urmatoarea iesire din soseaua aglomerata. Avem doua variante, sa ne intoarcem sau sa o luam peste deal pe un drum de tara pietruit. Un localnic ne incurajeaza sa o luam peste deal ca din varf se vede soseaua in care trebuie sa ajungem asa ca o luam pe drumul de tara. De sus se vede oarecum unde trebuie sa ajungem insa pare foarte departe. Inaintam cu viteza mica printre pietroaie cu rotile noastre subtiri de cursiera. Pana la urma zona arata chiar bine si drumul de tara mai alunga monotonia din a doua parte a zilei.

Suntem din nou pe sosea si cu cat suntem mai aproape de Constanta, drumul e tot ma aglomerat. In Mamaia, in partea nordica nimerim in plin santier. Drumul e largit la patru benzi dar nu e asfaltat asa ca ne prafuim bine de tot. In plus vad o multime de cladiri noi in constructie, probabil viitoare hoteluri. Ajungem in final la Corbu unde din nou Ionut si Adi s-au ocupat de rezervare pentru cazare. Eu unu sunt destul de epuizat dupa ziua de azi si am nevoie de o odihna buna pentru a fi in forma in urmatoarea zi in care avem de parcurs o distanta si mai lunga.

Pensiunea Socrita unde ne cazam, este deosebita, cu conditii foarte bune. La fel si mancarea, iar gazda este foarte amabila.
Spre Capidava
Baietii socializeaza ;)
Capre pe malul Dunarii
Calutul meu
Ziduri si apa
Selfie
Off-road pe cursiera

Ziua 3 - Corbu - Murighiol

Data: 16 Mai 2015
Ruta: [Corbu - Sacele - (drum cu griblura) - Cetatea Histria - Istria - (drum prost) - Sinoe - (drum prost) - Mihai Viteazu - Baia - Ceamurlia de Jos - Lunca - Jurilovca - Salcioara - Enisala - Sarichioi - Agighiol - Valea Nucarilor - (drum foarte prost) - Colina - (drum in lucru) - Murighiol]
Distanta: 150km
Timp: 5h 57'
Ascensiune: 701m

Dimineata ma trezesc ceva mai greu dupa ce Adi deja bagase o alergare de cativa km buni pana la mare si inapoi. Micul dejun la pensiune este delicios iar eu cu greu reusesc sa ma dezlipesc de dulceata de caise ;). Incepem ziua de pedalat cu un drum de placi pana la mare pentru a vedea noua vedeta a plajelor din Romania, plaja Corbu. Nu sunt impresionat, plaja este marginita pe de-o parte de un gard, de sarma ghimpata, a unei unitati militare si in cealalta parte de rafinaria Petromidia. Ne pierdem ceva vreme aici pentru ca marea este intotdeauna frumoasa.

Plecam de la mare si nu o vom mai vedea azi, desi mai toata ziua mergem pe langa apa. Mare parte din zi mergem pe langa Lacul Sinoe si apoi Razim. In drumul nostru de azi ne abatem spre Cetatea Histria. Soseaua cu griblura pana la cetate este destul de dura pentru cursiera dar ceea ce gasim aici merita efortul. Sunt putini turisti si la fel ca la Capidava vegetatia a pus stapanire pe interiorul cetatii. Insa se lucreaza si ma gandesc ca pana in plin sezon lucrurile vor arata mai bine. Supratafata cetatii este intinsa, insa din cauza vegetatiei abundente nu se poate merge peste tot. In plus am vazut serpi si broaste testoate asa ca nu sunt deloc tentat sa explorez zonele mai greu accesibile. Avem aici si un muzeu al cetatii, cu numeroase obiecte foarte vechi, care merita vazut.

Plecam mai departe si trecem printr-o serie de sate simple care nu atrag atentia prin nimic spectaculos. Vantul bate din toate partile dar cu intensitate medie, iar briza care vine de pe mare este racoroasa.

Pe traseu trecem pe langa Cetatea Enisala care arata spectaculos vazuta de la distanta in varf de deal. Adi si Marian o si viziteaza. Eu cu Ionut ii asteptam la chiosc in sat incercand sa ne mai revenim dupa efort. In partea a doua a zilei Marian isi intra in forma si ne alearga spre destinatie cat timp tine drumul bun. Norocul nostru ca au aparut gropile ca altfel ne epuiza de tot ;). Dam de o portiune de drum foarte rau unde Ionut are probleme cu genunchiul din cauza socurilor, apoi soseaua dispare cu totul si de la Colina la Murighiol continuam pe un drum de tara autentic ce ne consuma ultimele resurse de energie.

Conditiile de cazare la Murighiol nu sunt stralucite dar pentru ce avem noi nevoie este suficient. In schimb ciorba de peste si saramura de crap sunt deosebit de bune. Seara sunt o multime de tantari in jurul nostru dar surprinzator nu sunt prea agresivi.
Calutul ajunge pe plaja
Echipa pe plaja Corbu
Alergati de un carutas ce nu avea toate tiglele pe casa
Obiect din muzeul Histria
Cetatea Histria ascunsa in vegetatie
Pe malul lacului Sinoe
O testoasa timida pe aleile din cetate

Crescand media orara pe drumul national
Ionut rapus de efort
Teamwork
Cetatea Enisala
Off-road spre Murighiol

Peisaj de Murighiol
Saramura de crap

Ziua 4 - Murighiol - Braila

Data: 17 Mai 2015
Ruta: [Murighiol - Mahmudia - Bestepe - Nufaru - Tulcea - Somova - Isaccea - Revarsarea - Rachelu - Luncavita - Garvan - (drum foarte prost) - I C Bratianu - Galati - Braila]
Distanta: 145km
Timp: 5h 36'
Ascensiune: 1313m

Ultima zi din circuit este din nou una foarte lunga cu un traseu valonat ce ne solicita mult. Traseul este frumos in prima lui parte pana la Tulcea si o portiune dupa. Drumul este foarte bun si privelistile spre Dunare si vegetatia din vecinatate sunt deosebite si unice. In Tulcea petrecem mai mult timp. Aici luam masa undeva pe faleza iar baietii pot sta linistiti in fata telefonului pe facebook si alte aplicatii asemanatoare de socializare ;).

Urmeaza o lunga portiune de drum care pare destul de pustie si destul de greu gasim ceva deschis prin sate pentru a ne aproviziona. Inclusiv in orasul Isaccea totul este inchis.

Planuim sa trecem Dunarea cu bacul la Galati si il prindem in ultima clipa dupa o alergatura pe ultimii km pe drum foarte prost. In Galati este agitatie mare si parca mai faina a fost trecerea peste Dunare la Braila. In plus nici traficul dintre Galati si Braila nu prea mi-a placut. Ajungem in final si la masina, iar eu sunt din nou la limita cu energia. De aici Adi ne duce spre casa si ca de obicei am un regret cand se termina o tura ca asta. Probabil luna Mai este o luna buna pentru a vizita Dobrogea. Caldura nu te chinuie excesiv iar vegeratia este verde aproape peste tot.
  Pe granita Deltei Dunarii
Drum valonat spre Tulcea
Echipa
Atacand principala catarare a zilei
Isaccea
Santierul naval Galati
Privind peste Dunare spre Galati
Apus